THE BOY WHO SNEAKS IN MY BEDROOM WINDOW CAPITOLUL 1.

M-am asezat pe blatul de lucru din bucatarie observand-o pe mama cum facea paste la cuptor; incepea sa se panicheze tot mai mult in timp ce privea ceasul din minut in minut. Stiam de ce o facea, tata trebuia sa ajunga acasa in exact saisprezece minute, si ii placea ca masa sa fie aranjata pe cand el venea.
Jake s-a apropriat, jucandu-se cu figurinele lui cu Omul-Paianjen.
— Mami, pot sa merg sa ma joc acasa la Liam?
A intrebat-o el privind-o cu ochi de catelus.
—Nu acum, Jackey. Cina nu o sa intarzie, si trebuie sa mancam precum o familie. S-a infiorat putin in timpce vorbea.
Jake si-a coborat capul si a venit sa se aseze langa mine. I-am furat jucaria din maini si am inceput sa rad cand el a inceput sa gafaie, luand-o inapoi din mainile mele, zambindu-mi in timp ce-si dadea ochii peste cap. Era un baiat dragut, cu parul blond si ochii gri. Era fratele meu mai mare, si era cel mai bun. Mereu avea grija de mine acasa si la scoala, nu lasa pe nimeni sa ma supere. Unicul care putea face asta, in opinia lui era el, si intr-o mai putina masura, prietenul lui cel mai bun, Liam, care locuia alaturi.
— Ambs, ai nevoie de ajutor cu temele?
A intrebat el, inghiontindu-ma. Jake avea zece ani, si era cu doi ani mai mare decat mine, mereu ma ajuta cu temele pentru scoala.
— Nu. Nu am teme. Am zambit in timp ce-mi balansam picioarele peste blat.
—Bine copii, asezati masa, stiti cum. Sa fie perfect, de acord? A cerut mama in timp ce razuia branza peste paste, punandu-le la cuptor.
Jake si cu mine ne-am dat jos, am luat lucrurile, mergand in sufragerie. Tata era foarte strict asupra oricarui lucru. Daca nu era exact asa cum vroia el se enerva si nimeni nu vroia asta. Mama mereu spune ca tata are un loc de munca stresant. Mereu se enerveaza cu usurinta daca faceam ceva ce nu-i placea. Daca ai auzit zicala „Copii trebuie vazuti si nu auziti”, ei bine, tata ducea zicala la extrem. In locul ei prefera „Copii nu trebuie vazuti si nici auziti”. La ora cinci si treizeci de minute ajungea casa in fiecare zi, manca cina cu rapiditate, iar dupa, Jake si cu mine suntem trimisi in camerele noastre unde ne jucam in liniste pana la sapte jumate cand mergem la culcare. Detestam acea ora din zi. Totul era bine pana cand el ajungea acasa si toti ne schimbam. Jake mereu era tacut si nu zambea. Mama avea privirea aceea de frica si incepea sa fuga dintr-o parte in alta, aranjand pernele inapoi pe canapea. Eu mereu ramaneam acolo si imi doream inauntrul meu sa pot sa ma ascund in camera si sa nu mai ies niciodata.
Jake si cu mine am aranjat masa si ne-am asezat in liniste asteptand ca tata sa intre pe usa. Stomacul incepea sa mi se intoarca pe dos, mainile imi transpirau in timp ce ma rugam ca el sa fi avut o zi buna si in seara aceasta sa se comporte normal. Uneori el era intr-o foarte buna dispozitie, ma saruta si ma imbratisa. Imi spunea fetita speciala care eram si cat de mult ma iubea. Asta se intampla de obicei Duminica. Mama si Jake erau plecati la antrenamentele pentru hockey iar eu ramaneam cu tata. Acele Duminici erau cele mai rele, dar nu am spus nimanui de ele, cum ma pipaia, si imi spunea cat de frumoasa eram. Uram zilele acelea, si imi doream ca sfarsitul de saptamana sa nu mai ajunga. Preferam sa fie o zi de scoala cand il vedeam doar la cina. Preferam sa ma priveasca cu ochii plini de furie, decat cu privirea aceea blanda. Nu imi placea deloc, ma facea sa ma simt incomoda, iar mainile imi tremurau mereu. Din fericire, azi, abia era Luni, asa ca aveam la dispozitie aproape o saptamana inainte sa-mi fac griji din nou.
Cateva minute mai tarziu el ajunsese. Jake mi-a dar privirea aceea de „comportate frumos” in timp ce-mi strangea mana intr-a lui sub masa. Tata avea parul blond, la fel ca Jake, ochii maro si privirea mereu incruntata.
— Buna copii, a spus el cu vocea lui profunda si zgomotoasa. Un fior mi-a strabatut tot corpul cand a vorbit. Si-a lasat servieta jos si s-a asezat in capul mesei. Incercam sa-mi ascund emotiil, de fapt incercam sa nu ma misc deloc. Se pare ca eu eram cea care ii bagam in probleme sau faceam ceva gresit. Mereu eram cea care inrautateste lucrurile. Nu eram asa, obisnuiam sa fiu fetita lui taticu’, dar de cand a inceput lucrul acum trei ani s-a schimbat. Relatia noastra s-a racit complet. Desi eu eram favorita lui, dar cand venea de la munca prefera sa pretinda ca eu si Jake nu eram acolo. Forma in care il privea uneori pe fratele meu, era ca si cand si-ar fi dorit sa nu se fi nascut, ma durea stomacul sa-l vad ca il priveste in acest fel.
— Buna tata, am raspuns ambii la unison.
Chiar atunci, mama venea cu pastele si o farfurie cu paine cu usturoi.
— Arata delicios, Margaret. A spus el, dedicandu-i un zambet. Toti am inceput sa mancam in liniste, iar eu am incercat sa ma foiesc cat mai putin.
— Deci, cum a fost azi la scoala, Jake? L-a intrebat tata pe fratele meu. Jake si-a ridicat privirea, ezitand.
— A fost bine, multumesc. Am incercat sa intru in echipa de hochey pe gheata iar Liam si eu… A inceput sa zica, dar tata doar a afirmat, fara sa asculte.
— E genial, fiule. L-a intrerupt el. Iar tu, Amber? A intrebat intorcandu-se spre mine.
Oh Dumnezeule! Fii politicoasa, nu te balbai.
— Bine, multumesc. Am raspuns murmurand.
— Vorbeste mai tare, fetito! Striga el.
M-am cutremurat la auzul vocii lui intrebandu-ma daca avea sa ma loveasca sa sa ma trimita in camera nemancata.
— A fost bine, multumesc! Am repetat putin mai tare.
Si-a incruntat privirea si s-a intors spre mama, care isi framanta mainile in poala.
— Margaret, ce ai facut azi? Intreba el in timp ce isi manca cina.
— Am fost la cumparaturi, si ti-am luat samponul acela care-ti place, iar dupa, am calcat putin.
suna ca un raspuns elaborat, mereu facea asta, avea raspunsurile preparate in asa fel incat sa nu-l faca pe tata sa se supere.
Am intis mana dupa suc, dar fiind neatenta am rasturnat continutul pe masa. Ochii tuturor l-au atintit pe tata care a sarit de pe scaun.
— Drace! Amber, catea mica si proasta! Urla el, prinzandu-ma de brat, scotandu-ma cu severitate de la masa. Spatele meu a lovit peretele iar durerea si-a facut loc in trupul meu, muscandu-mi buza ca sa nu mai plang. Plansul inrautatea lucrurile, el detesta ca eu sa plang, spunea ca doar cei slabi plang. L-am vazut inaltandu-si mana. O sa ma loveasca. Mi-am tinut respiratia asteptand palma, stiind ca nu puteam face altceva decat sa suport, la fel ca intotdeauna.
Fratele meu s-a ridicat de pe scaun si s-a avantat spre mine, strangand bratele cu forta in jurul meu, acoperindu-ma.
— Da-i drumul, Jake! Trebuie sa invete sa fie mai atenta! A urlat tata, prinzandu-l pe Jake de haine, aruncandu-l pe jos. M-a plesnit, trimitandu-ma pe podea, intorcandu-se spre Jake lovindu-l in picior, facandu-l sa urle de durere.
— Nu te mai baga in calea mea, mic gunoi ce esti. Urla in timp ce Jake isi strangea genunchii la piept pe podea.
Lacrimile imi curgeau pe obraji. Nu suportam sa-mi vad fratele ranit in felul acesta. El doar incerca sa ma apere. Jake mereu facea asta. Cand dadeam de belele, il provoca pe tata in asa fel incat sa se descarce pe el si nu pe mine.
Tata si-a luat farfuria si bautura si s-a dus spre salon, murmurand ceva despre noi, ca am fi „cei mai rai copii din lume” si cum „s-a vazut prins in viata asta”.
M-am tarat langa fratele meu, punandu-mi bratele in jurul lui, srangandu-l cu forta, ca si cum viata mea ar depinde de asta. El a gemut si s-a ridicat, imbratisandu-ma, frecandu-si mana peste obrazul meu.
— Imi pare rau Jake. Imi pare rau. Am murmurat cu voce joasa, plangand pe umarul lui.
El a negat cu capul.
— E in regula, Ambs. Nu e vina ta. A zis el in timp ce-mi zambea, incercand sa se puna pe picioare, gemand. M-am ridicat, ajutandu-l.
— Luati-va cina in camera si mancati, bine? Spuse mama, sarutandu-ne pe obraz.
Ea trebuia sa mearga la tata sa vada daunele cauzate, el era nervos datorita greselii mele iar ea trebuia sa mearga sa-l linisteasca inainte sa se mai intample ceva.
— O sa va vad la dimineata. Va iubesc pe amandoi. Va rog sa fiti linistiti si orice s-ar intampla, nu iesiti din camerele voastre, ne-a spus sarutandu-ne inca o data impingandu-ne spre intrarea din spate.
Aveam o casa decenta, patru dormitoare, toate la acelasi etaj. Tata castiga bine, si traiam intr-un cartier frumos, dar as prefera sa fie o casa mai mica, asa tata nu ar mai lucra unde o face. Poate atunci ar fi fost ca mai demult, ducandu-ne in parc, cumparandu-mi jucarii si dulciuri. Jake a venit la mine in camera si am mancat in liniste, stand pe jos in aproprierea patului. Mi-a strans mana cu forta cand l-am auzit pe tata urlandu-i mamei din salon si ceva sa spart, un fior rece mi sa scurs pe sira spinarii. Asta e doar vina mea.
Am inceput sa plang, iar Jake si-a trecut un brat peste umarul meu strangand cu blandete. El mereu parea mai mare decat mine; era mult mai matur.
— E in regula, Ambs, totul e bine nu-ti fa griji. Odata ce m-am calmat iar urletele au incetat am jucat carti. Cand eram aproape de mijlocul jocului am auzit niste pasi apropriindu-se cu putere. Jake a inlmenit cand pasii au trecut prin fata usii, dar din fericire nu s-au oprit, iar Jake a zambit vag.
— Mai bine merg la mine in camera, e trecut de ora sapte.Inchide usa cu cheie. O sa te vad la dimineata, mi-a spus, facandu-mi cu ochiul.
A iesit din camera si am observat cum schiopata de-a lungul coridorului pana la camera lui, s-a intors spre mine.
— Inchide usa cu cheie, Ambs. Mi-a soptit, asteptand acolo, observandu-ma.
Am inchis usa cu cheie, asa cum imi spusese, lipindu-mi urechea de lemnul rece ca sa ma asigur ca si el facea la fel. M-am intors si am dat fuga spre pat, trantindu-ma pe el, plangand in liniste. Nu puteam sa ma opresc, plangeam si plangeam. Am fost proasta in seara asta si am facut sa-l raneasca pe fratele meu inca o data! Iar dupa sunetele din salon, si pe mama.
Deodata un zgomot s-a auzit in fereastra. Mi-am deschis ochii, vazandu-l pe Liam privindu-ma cu tristete. M-am ridicat fugind spre geam, deschizandu-l incet, intrebandu-ma ce facea el aici. Nu trebuia sa fie acasa?
— Liam ce faci aici? Trebuie sa pleci acum! I-am strigat soptindu-i, dar baiatul s-a catarat in camera intrand pe fereastra inchizand-o in urma lui.
Mi-am tinut respiratia privind spre usa cu ochii bine deschisi. Daca tata il gasea aici ar inebuni, nu ii placea ca Liam sa vina sa se joace la noi acasa, mereu spunea ca prea galagios.
— Liam, pleaca! I-am soptit disperata incercand sa-l imping din nou spre fereastra infiorandu-ma la gandul ce ar face tata daca ar fi auzit fereastra deschizandu-se si ar sti ca Liam e aici. Liam nu s-a miscat, doar si-a pus bratele in jurul meu cu putere, apropriindu-ma de pieptul sau. Am incercat sa-l imping, dar m-a strans si mai tare.
— E in regula, mi-a soptit, mangaindu-mi parul. Am inceput sa plang din nou pe pieptul lui; ganduri cu Jake fiind lovit invadandu-mi mintea.
Liam era inalt pentru varsta lui; avea zece ani, la fel ca si Jake. Ei erau cei mai buni prieteni inca de cand ne-am mutat aici acum patru ani. Avea parul ciocolatiu, pe care il facea tepi cu prea mult gel, si ochii albastri deschis, care erau ca ferestre spre sufletul sau. Cand Liam te privea te facea sa simti ca si cum ai putea sa zbori. Era tare dragut, toate prietenele mele erau topite dupa el dintr-un motiv anume. Eu si Liam nu ne intelegeam prea bine, el isi batea joc de mine tot timpul, imi punea piedici si avea obiceiul asta prostesc sa-mi spuna Ingeras, dintr-un motiv anume m-a poreclit asa din momentul in care ne-am cunoscut si asta ma enerva la culme.
Ce facea aici, acum? Si de ce ma imbratiseaza? Poate a crezut ca era camera lui Jake, s-a apropriat la fereastra gresita. Nu avea cum, camera lui e in partea cealalta, fereastra lui da la gradina din spate.
M-am dat in spate ca sa-l privesc. El arata la fel de trist, cu lacrimi in ochi in timp ce ma imbratisa. El stia despre tata, Jake a avut corpul plin de vanatai si i-a spus totul. Jake si cu mine l-am rugat sa nu spuna nimanui, si asa a facut.
— Ce faci aici, Liam? I-am soptit in timp ce-mi stergeam fata, dar lacrimile continuau sa cada.
M-a aruncat pe pat, leganandu-ma cu usurinta, la fel cum facea Jake cand plangeam. M-am uitat la el si mi-am dat seama ca purta pntaloni scurti si un tricou cu Power Rangers. M-am incruntat, intrebandu-ma de ce purta asta, afara era frig. Atunci mi-am dat seama ca era in pijamale. M-am uitat la ceas. Era aproape ora opt si treizeci de minute. Am plans mai bine de o ora.
— Te-am vazut de la fereastra. Doar vroiam sa vin sa ma asigur ca esti bine, imi sopti in timp ce ma strangea cu forta langa el.
M-am uitat pe geam. Camera lui Liam era chiar fata in fata cu a mea, si puteam sa vad inauntrul ei, cea ce inseamna ca si el putea sa vada in a mea. Mi-am muscat buza. Oh Dumnezeule, m-a vazut plangand, probabil ma considera foarte slaba. Unicele persoane in fata carora am avut curaj sa plang erau mama si Jake.
— Sunt bine, trebuie sa pleci, am soptit impingandu-l din nou, incercand sa-l fac sa se ridice din pat.
— Nu plec pana nu te opresti din plans, a declarat el, tragandu-ma in jos, asa ca acum eram culcati pe pat, unul in fata celuilalt. Avea bratele incolacite in jurul meu atat de strans incat nici nu ma mai puteam misca. M-am simtit sigura si calda, apropriindu-ma mai mult de el, lipindu-mi tot corpul de al lui si am inceput sa plang, ingropandu-mi fata in pieptul sau.
M-am trezit a doua zi, inca in bratele lui si mi-am inabusit un strigat in timp ce verificar ora. 6:20 a.m.
— Liam! Am soptit, miscandu-l.
— Ahh, ce e mama? Intreba el cu ochii inchisi.
— Shh! Am sisait cu repeziciune acoperindu-i gura inainte sa vorbeasca din nou.
Nu pot sa cred ca am adormit, asta e atat de rau.
Ochii lui s-au deschis dintr-o data, si m-a privit surprins, dupa care a inspectat camera.
— Oh nu! Am adormit? A soptit, ridicandu-se, trecandu-si mana prin parul ciufulit, dar ii statea mai bine decat atunci cand punea porcaria aia de gel.
— Trebuie sa pleci acasa Liam. Rapid! Am soptit, impingandu-l spre fereastra. A deschis-o si a inceput sa coboare cand i-am prins mana, facandu-l sa se opreasca. A ridicat privirea spre mine cu o expresie confuza.
— Multumesc, am soptit, zambindu-i. Chiar aveam nevoie de acea imbratisare aseara.
Acesta era lucrul cel mai frumos pe care Liam l-a facut vreodata pentru mine. El mi-a zambit inapoi.
— Cu placere, Ingeras, mi-a raspuns, zambindu-mi, in timp ce iesea.
L-am vazut fugind inapoi la fereastra lui, catarandu-se, inchizand-o in urma lui. M-a salutat, iar eu am facut acelasi lucru, mergand sa ma schimb.
Gandul ca Liam a venit aici pe ascuns si a lipsit de acasa fara voie, a facut sa ma doara stomacul. Am avut noroc ca nu am fost prinsi. Ma ingrozea gandul ce s-ar fi intamplat daca parintii lui ar fi mers in camera lui in timpul noptii si ar fi vazut patul gol; sau ce s-ar fi intamplat daca nu m-as fi trezit devreme.
M-am infiorat gandindu-ma la ce ar fi facut tata daca ar fi intrat si l-ar fi gasit pe Liam aici in timpul noptii.

5 gânduri despre “THE BOY WHO SNEAKS IN MY BEDROOM WINDOW CAPITOLUL 1.

  1. pare foarte interesanta cartea. Chiar n-am auzit pana acum de ea. Multumim pentru primul capitol, mai ales ca este si tradus. Am citit si recenzia ta si chiar m-a facut curioasa aceasta carte.

  2. Doamne, deci este tulburator o.O bietii copii!!
    Cred ca este o carte frumoasa, dar si tulburatoare😦 Am sa o citesc si eu *undeva in viitor*.

    Mult succes cu aceasta campanie! Daca pot ajuta, sa ma anunti🙂
    Felicitari ptr traducere si multumim!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s